Vizita de lucru Oslo, Norvegia 5-6 mai 2022

                                                                                        Proiect  COMPETENCE – Capacity building Of eMployees of
                                                                                             municiPalitiEs for beTtEr provisioN of publiC sErvices

                În cadrul prezentărilor desfășurate la Ministerul Guvernului Local și Dezvoltării Regionale din Norvegia, am putut identifica anumite asemănări și unele diferențe între România și Norvegia în ceea ce privește administrația publică.

                În ceea ce privește împărțirea unităților teritoriale și administrative, situația din România este similară cu cea din Norvegia, teritoriile fiind împărțite atât în municipii, cât și în județe, care au un anumit grad de autonomie și anumite atribuții similare. Ca și în Norvegia, în România există reglementări legale care stabilesc și delimitează atribuțiile și responsabilitățile administrației centrale, ale județelor și ale municipiilor.

                În ceea ce privește alegerile, situația este similară cu cea din România, în sensul că se desfășoară atât la nivel central, cât și la nivelul județelor și municipiilor. Am observat o diferență semnificativă în ceea ce privește perioada de vot, care în Norvegia este mult mai lungă. Considerăm că acest lucru încurajează și facilitează exercitarea dreptului de vot de către cetățenii norvegieni.

                Un aspect pe care l-am găsit impresionant la bugetele municipale este că se concentrează pe furnizarea de servicii cetățenilor și o mare parte din aceste bugete este alocată acestor servicii, fie că sunt servicii sociale, servicii pentru vârstnici sau persoane cu dizabilități, îngrijire de zi sau scoala primara.

                În ceea ce privește inovația și digitalizarea, credem că Norvegia este un exemplu excelent de bună practică. Schema DigiFin care a fost prezentată oferă tuturor municipalităților posibilitatea de a beneficia, bineînțeles contra cost, de anumite proiecte de digitalizare, indiferent dacă acestea au fost realizate de guvernul central sau administrația locală. Considerăm că această măsură este eficientă deoarece nu toate municipalitățile sunt obligate să investească în crearea proiectelor existente. Pe de altă parte, este posibil ca unele municipalități să nu dispună de resursele necesare pentru a coordona sau implementa proiecte mari astfel ca, Administratia centrala a creat o lista cu municipalitatile mai putin dezvoltate, municipalitati care sunt incurajate astfel sa isi depaseasca propriile standarde si sa incerce astfel sa se alinieze in randul municipalitatilor foarte dezvoltate.

                În ceea ce privește prezentarea serviciilor KS, am făcut o analogie cu o asociație cu servicii oarecum similare din România, Asociația Municipiilor din România.

La fel ca KS, Asociația Municipiilor din România a fost înființată cu scopul de a promova și proteja interesele comune ale administrațiilor publice locale.

Asociația Municipiilor din România are și o reprezentanță la Bruxelles, care oferă informații și sprijin în vederea dezvoltării de parteneriate durabile cu autoritățile locale din statele membre UE.

Considerăm că cel mai mare impact asupra noastră l-au avut prezentările din a doua zi a vizitei de studiu, când am aflat că cooperarea dintre unele municipalități destul de mici (cum este Municipiul Nome, care are o populație de 6494 de locuitori) a reușit să

ducă la dezvoltarea sectorului de formare a funcționarilor publici pe întreg teritoriul țării prin platforma de invatare KS.

                Platforma KS Læring este un model excelent pentru dezvoltarea eficientă a unui domeniu (din familia serviciilor publice pe care municipalitatile si/sau judetele le ofera) prin cooperarea părților interesate și utilizarea instrumentelor digitale.

                Printre avantajele acestei platforme, pe care am identificat-o și care ar putea fi și un real ajutor pentru sistemul public românesc, se numără următoarele:

- partajarea între municipalități (cursurile dezvoltate de fiecare, schimbul de informații aprofundate în diverse domenii etc.)

- facilitarea accesului angajaților din sectorul public la cursuri de formare

- asistenta pentru angajatori, care pot urma cu usurinta cursurile urmate de angajatii lor, precum si statutul acestora;

- actualizarea constantă a conținutului cursurilor de pe aceasta platforma

- diseminarea unitară a informațiilor și a metodelor de lucru în sectorul public

- dezvoltarea abilităților de auto-învățare ale angajaților

                Deși, în România, perfecționarea și formarea constantă a funcționarilor publici este atât o necesitate, cât și o obligație atât a angajatorului cât și a angajaților, în prezent, o astfel de abordare, care presupune atât cooperarea între primării, cât și instrumentele digitale, nu a fost luată în considerare în tara noastra.

                În sfârșit, dorim să menționăm că am fost impresionați de deschiderea tuturor persoanelor care au susținut prezentări în timpul vizitei de studiu în Norvegia, de a împărtăși informații utile, bune practici și de a răspunde la toate întrebările noastre.

                Vizita de studiu în Norvegia a fost într-adevăr o experiență foarte utilă, atât profesional, cât și personal, dar mai ales în ceea ce privește demararea următoarelor etape ale proiectului COMPETENCE.

Echipa de proiect: Varga Anamaria, Carina Kiss, Ancuta Deac